Solidaritate nationala ( fragment de articol )

          

     Cand pensionarii au iesit sa protesteze din cauza micsorarii pensiior, au iesit singuri ; cand profesorii au protestat, au protestat separat de medici sau de politisti. Dreptul de a protesta a fost castigat in '89 cu un pret prea scump. Acum daca tot il avem macar sa-l folosim cum trebuie !... Un semn de solidaritate – nu mai zic nationala, macar umana sa fi fost- ar fi fost sa protesteze cu demnitate impreuna. Cum spunea si N.Iorga :,, Orice incercare de a rupe aceasta solidaritate nationala este un pacat fata de aceasta tara si fata de acest neam.’’  

               Romania a ajuns o adevarata balta a promiscuitatii. A ajuns zic?  realitatea asta e aici de zeci si zeci de ani, inca dinaintea instalarii comunismului la putere.O tara doar cu numele – cam dur,  parca citez din ,, Mihai Viteazu’’ al lui Nicolaescu-  

o tara in care doar lipitorile politice isi mai pot face viitorul pe spatele unui electorat indobitocit. Situatia noastra actuala e suma unui indelung sir de tradari si lovituri sub centura. Bine mai spunea  Ion Gavrila Ogoranu : ,, tradarea la noi a ajuns boala nationala’’.  Viermele tradarii s-a cuibarit adanc si tare in adn-ul acestui neam. Suna poate declamativ dar e ceea ce simt si nu ma doare ca pe unii, unde nu bate soarele. De zeci de ani istoria ne-au scris-o altii bazandu-se pe lasitatea si tradarea unora dintre noi. A ajuns desuet sa vorbesti despre iubire de valori nationale intr-o perioada in care corporatismul globalist este directia generala a tuturor. Cei care se opun acestui val nu sunt intodeauna fundamentalisti, fie ei politici, religiosi sau ambele, ci si unele minti sclipitoare care si-au dat la timp seama ca poate e prea devreme pentru acest pas. Una dintre aceste minti sclipitoare este la noi Dan Puric. Un mare iubitor de neam si cultura romaneasca. Unul dintre simbolurile cele mai vii ale sufletului romanesc alaturi de Tudor Gheorghe, Gheorghe Zamfir si multi multi altii. Cei care au pupat in fund ,,Europa’’ nu au inteles ca pastrarea identitatii nationale ( ce-o mai fi insemand si asta in zilele noastre ) este conditia intrarii cu demnitate intr-o Europa care de cele mai multe ori ne-a uitat la greu. 

              

                                                                                               

                                                                                                Mardare Rares