Emigrare placută!

( aricolul e rodul unei conversaţii spumante pe messenger. Ca urmare a minunatei conversaţii l-am trecut pe acest domn ca şi co-autor. )

            O singură urare am pentru poporul român cosmopolizat: emigrare placută ! Naţiunile nu mai sunt de-acum încolo doar ce ceea ce reprezintă graniţele lor. Trăim din plin un fenomen ( socotit de unii grav ) : transformarea naţiunilor în populaţii. Murim ca cetăţeni ai unei naţiuni şi renaştem ca cetăţeni ai lumii. E firesc să ne întristăm. Dar e şi mai firesc să ne ducem acolo unde ne poate fi bine.

             Poate că Noua Ordine Mondială nu va ţine. Cine ce va mai redeveni ? După cum se vede nici Uniunea Europeană nu prea e Uniune reală.

            Ce s-au gândit băieţii noştrii progresişti ? Dacă nu putem uni lumea printr-o singură religie, printr-un singur sistem politic sau filosofie, hai sa o unim printr-o singură monedă. Se pare ca moneda euro a fost una dintre primele tentative globaliste concrete care a dat roade. Dar, ups, Germania şi Franţa dau semne că ar vrea să renunţe la moneda unificatoare. Ce ne facem ? O monedă unică ar elimina în schimb multe birocraţii fiscale. E un proiect al grupului Bilderberg. Şi au de fapt dreptate cu acest proiect. Se practică în zilele noastre un soi avansat de ecumenism financiar. O monedă unică ar trage în jos ţările puternic dezvoltate. Iar ţărilor slab dezvoltate le-ar da doar impresia de evoluţie.

În realitate este imposibilă o salarizare egală. Unii muncesc prea mult, cum se întâmplă in Occident, alţii nu muncesc deloc : românii, grecii, etc.

            Dacă nu se ţine cont de ceea ce spunea economistul Eminescu, că munca este baza unei economii sănătoase pot ei unifica până poi-marţi. O monedă unică este bună doar dacă în toate statele există o economie puternică bazată pe muncă. Pe forţa de cumpărare –vânzare, pe libertatea reală a presei. Câtă vreme acest lucru este imposibil, o monedă unică va cădea în mod natural.

            De s-ar impune, prin absurd, un regim fascist, adică munca cu forţa, idealul unei monede şi a unui stat unic e posibil. Dar la baza democraţiei nu stă munca cu forţa ci tradiţia muncii implementată de secole în conştiinţa colectivă a poporului. O societate solidă nu se construieşte peste noapte ci în secole de iniţiativă. Pentru cine nu pleacă puţin din ţară e greu să vadă lucrurile în felul ăsta. De aceea vă recomand cu cea mai mare plăcere ,,ieşitul înafară’’ ca un autentic duş rece al realităţii. Doamne-ajută !

                                                Mardare Rares/ Ciprian Şoptică

          ,, .... NOI NU LE SERVIM ARGUMENTE ABSTRACTE, DAR POATE DE LANCEA LUI HOREA LE E DOR!!!...''

Lista trădărilor de ţară dupa 89’ partea I

         

( lista incompletă fiindcă trădarea se întâmplă non stop chiar şi acum sub nasul nostru iar despre numărul şi gravitatea trădărilor se pot scrie sute de articole fără pretenţia de a epuiza vreodată subiectul )

            Evenimentele sunt citate dintr-un studiu extraordinar al lui Micea Dogaru ( mare istoric militar ) nu în ordine cronologică ci în ordinea gravităţii trădărilor. Întâi de toate să mulţumim domnului Mircea Dogaru pentru întocmirea minunatei liste, să ştim şi noi care ne sunt duşmanii interni.

,, -28 noiembrie 2002 – 28 noiembrie 2003 – la Bruxelles domnul Sabin Gherman

,, ardelean’’ cere stâpânilor Europei protejarea ,,limbii transilvănene’’. Domnul Sabin Gherman este preşdinte fondator al Ligii Transilvania-Banat care aspiră la autonomia Transilvaniei şi Banatului.L-a arestat cineva pe domnul Sabin Gherman ?’’

,,-28 noiembrie 2002 Arad – consiliul municipal intoxicat de propaganda anti-românească ( asazisă românească ) boicotează apropiata vizită a preşedintelui de atunci Ion Iliescu la Budapesta prin arborarea în piaţa de vechituri a oraşului Arad a monumentului simbol al dualismului şi oprimării cunoscut şi sub numele de ,, Ungaria Eternă’’ sau ,, Ungaria Milenară’’.

            În aceeaşi zi la Alba Iulia premierul României, e vorba de Năstase deschide lucrările congresului spiritualităţii româneşti prezidat de poetul senator Adrian Păunescu. Delegaţiile românilor de pretudindeni din 43 de ţări îşi prezintă salutul. Premierul îşî prezintă scopul vizitei la Budapesta ca pe o dorinţă sinceră de a aniversa ziua naţională a României împreună cu premierul Ungariei la Budapesta pe teritoriul românesc adică la sediul ambasadei României. Premierul rosteşte istorica declaraţie cenzurată de absolut toată presa la acel moment : ,, În ceea ce priveşte monumentul de la Arad, nu numai acesta dar niciun alt simbol susceptibil de a leza sensibilităţile românilor nu va fi ridicat pe teritoriul României atâta timp cât acest lucru va depinde de noi.’’ După un an de zile în locul aceluiaş premier monumentul anti-românesc este ridicat. Televiziunile ,,naţionale’’ din România nu reproduc declaraţia premierului intoxicându-ne cu opiniile domnului Dragoş Şeuleanu despre importanţa târgului de carte Gaudeamus […]’’

,,28 noiembrie 2002 pâna la 28 noiembrie 2003 – Monumentul Ungariei şi problema ceangăilor români catolici din Moldova declaraţi de UDMR maghiari ! Informaţie utilizată ca mijloc de presiune de către UDMR împotriva partidului de guvernământ pentru obţinerea satisfacerii unor solicitări aberante şi ca mijloc de presiune din partea statului vecin Ungaria pentru a obţine avantaje economice şi câştig de cauză în chestiunea legii statutului maghiarilor. ‘’

,,29 noiembrie 2002 Alba Iulia silvicultorul Vasile Barba din Freiburg Germania absolvent Maxim Gorky, unchiul soţiei ministrului român de externe Mircea Geoană, lansează în congresul spiritualităţii româneşti teza a aromânilor ca popor vlah distinct de poporul român ! Contracarat de participanţi şi pus la punct de preşedintele Adrian Păunescu sfârşeşte prin a retracta şi a striga disperat : sunt român !’’

,,14 martie -15 martie 2003 Cluj-Napoca în cinstea aniversării de 155 de ani de la izbucnirea nu pe teritoriul României ci a Slovaciei la Bratislava şi pe teritoriul Ungariei la Pesta a războiului de secesiune pentru crearea Ungariei Coroanei Sfântului Ştefan, se desfăşoară la sediul bisericii reformate din strada Kogălniceanu sub lozinca : Deşteaptă-te maghiare ! Lucrările forumului din martie iniţiate de episcopul Laslo Tokes gazdă episcopul Pap Gheizer. Participant eşalon întâi cercetare diversiune şi batalioane de asalt al UDMR. Se fondează grupul de iniţiativă şi grupul de consultanţă pentru MMT. Consiliul naţional –maghiar din Transilvania ca for executiv al auto-guvernării maghiare din Transilvania 2003. Serviciul de monitorizare naţională maghiară şi bisericească ardeleană şi să declanşeze acţiunea de constituire a consiliilor locale secuieşti. Scop : justiţie, administraţie, învăţământ în limba maghiară, bancă, armată, poliţie, naţionale maghiare în vederea proclamării ţării secuilor. Totul la vedere. Nici o autoritate statală românească nu intervine. ‘’

,,26 iunie – 23 august 2003 la Chişinău în cinstea aniversării pactului sovietic din 26 iunie ’40 consecinţă a pactului Libentrov –Molotov se declanşează România de est, în teritoriile răpite de sovietici şi încorporate în aşazisa Ucraină, ca şi în aşazisa Republică Moldova, în paralel cu campaniile xenofobe ale extremei drepte ucrainiene, CAMPANIA MOLDOVENISTă a lui VLADIMIR VORONIN pentru recunoaşterea existenţei unui popor moldovenesc între Carpaţi şi Nistru, popor asuprit de români, culminând cu editarea unui dicţionar moldo-român care să ateste existenţa unui popor moldovenesc…Atac concetric dat de serviciile germane, greceşti, ruseşti, ucrainiene, ungureşti s.a.m.d.’’

Va continua

Ascultaţi acest cântec deosebit de adevărat despre starea de spirit a românilor orfani de propria lor ţară. 

                                                                                                         Mardare Rares

Rosenthal, un adevărat român

            Pentru cei care nu ştiu Rosenthal, marele pictor al idealurilor revoluţiei paşoptiste, a luptat până la capăt pentru apărarea spiritului naţional românesc. A murit în temniţele autro-ungare din Transilvania, ca urmare a torturilor extreme ( sau sincuiderii ! ) netrădându-şi fraţii săi revoluţionari. Decât să trădeze a preferat moartea. Un adevărat român. Chiar dacă s-a născut la Pesta ca evreu ungur, totuşi onoarea şi devotamentul nu cunosc graniţe naţionale.Trupul său de nerecunoscut nu a fost dat nici măcar mamei sale aşa cum scrie şi C.A. Rosseti în al său Jurnal.

                      Iată ce scria Maria Rosetti ( muza sa pentru pictura România revoluţionară ) :,, Rosenthal a fost unul dintre cei mai buni, cei mai loiali oameni pe care Dumnezeu i-a făcut după chipul şi asemănarea sa. A murit în România, pentru libertate, a murit pentru prietenii săi români.[…]. Acest prieten, acest fiu, acest martir al României a fost evreu. Numele său este Daniel Rosenthal.’’

trădarea şi hoţia

                        ADN-ul poporului român are doi cromozomi de bază : trădarea şi hoţia. Ar trebui să ne operăm genetic de aceşti cromozomi. Ca să se schimbe un singur fir de iarbă în ţara asta ar trebui să cadă 100 de capete. Pentru fiecare fir de iarbă trebuie scoşi din funcţii mii de oameni corupţi. Însă birocraţia se apără pe sine. Vrei să schimbi sistemul birocratic prin birocraţie ? Vrei ca parlamentarii să-şi voteze singuri reducerea de salariu ? Atunci poate nu ai înţeles ca uneori ciomagul, sfântul ciomag, e o soluţie dreaptă şi justă. Dar cine să o facă ? Partidele ? Dacă i-au la puricat membrii oricărui partid habar nu au de propria lor ideologie sau istorie a partidului din care fac parte. Politica e o ştiinţă, nu o manelărie. Şi atunci se impune următoarea întrebare : în mâna cui să laşi soarta unei ţări ? În mâna partidelor, ong-urilor, instituţiilor infiltrate până la saturaţie de mafie sau alte agenţii cu nume onorabile ? Oricum infiltrarea e singura politică viabilă a puterii. Infiltrezi, deci câştigi ! … Pe tema asta şi-a încasat-o şi Kennedy dacă mai ţineţi minte din episodul trecut. Marea telenovelă a istoriei e abia pe la jumătate. Regizorul e mereu acelaşi, ca să ne exprimăm conspirativ. Cine e acest regizor ? Nu cred că merităm răspunsul cu adevărat. De fapt, nu cred că merităm pe bune nici măcar întrebarea.

                        Românii trebuie înainte de toate să devină morali.

                        Să învăţăm să iubim iarăşi munca. Vatra. Chiar dacă vatra e tot mai tehnologizată, trebuie să învăţăm iar iubirea valorilor tradiţionale : de familie, de tradiţie românească şi totodată să ştim să le integrăm în lumea actuală. Ca să fim europeni de succes întâi de toate trebuie să ne re-valorificăm specificul românesc.

                        N-ai cu cine bre, n-ai cu cine…                       

                         Vă dedic această piesă despre valorile tradiţionale ale familiei de Ion şi Aldea Teodorovici : 

                                                                        Rares Mardare

Gânduri pentru Basarabia

            . Trebuie să spun ceva care de mult timp îmi stătea pe limbă: românii de peste Prut sunt deseori mult mai români decât românii pseudo-europenizaţi din România. Opresaţi cum sunt de un stat puţin spus poliţienesc au demnitatea să iasă în stradă şi să-şi ceară drepturile. Când a fost semi-revoluţia din 2009 au dat dovadă de verticalitate. M-am simţit mândru că sunt român. E o mândrie care mi se întâmplă tot mai rar. Când am văzut inerţia socială de dincoace de Prut, am surâs cu dezgust.

              Vrei să iei pulsul unei naţiuni? Vezi câţi ieşiţi în stradă are când e vorba de apărarea propriilor drepturi.

               Românii de peste Prut deţin o cheie sufltească - e necesar să afirm asta – care ar redeschide adâncurile luminoase ale conştiinţei de sine naţionale. Pentru această idee ar trebui să mă pupaţi. De obicei cheia unui puzzle, în acest caz puzzelul fiinţei naţionale, se află acolo unde te aştepţi cel mai puţin : la fraţii noştrii basarabeni.

              Se încearcă cu succes ştergerea limbii române din conştiinţa colectivă care cândva făcea sumă comună cu a noastră. La servici li se cere să vorbească doar în rusă, altfel sunt daţi afară. E o puzderie de cazuri. Ies oamenii individual să protesteze pentru un drept încălcat cu dovezi clare, vin ,, miliţienii’’ şi ii bat rău. Se merge cu abuzul până foarte departe. A fost şi un caz în care un tânăr a fost împuşcat în cap. Atât de gravă e situaţia fraţilor noştrii. Dar ei la fel ca şi noi sunt ţinuţi în întuneric de mass-media.

            Inocenţi, nu naivi, au un zăcământ de bunătate care li se citeşte în grai, uitătură şi umblătură. Acest zăcământ sufletesc e tot mai atacat de rusificarea agresivă. Ai ce face ?... Modul de acţiune al serviciilor secrete ruseşti e mult prea dur. E de-ajuns să-mi amintesc cum au murit otrăviţi unii lideri ceceni.

            Să ne amintim cu mare veneraţie de soţii Teodorovici şi de versurile profund mişcătoare ale lui Grigore Vieru : ,, Să le  steie ocnelor imperii
                        Nod in gât in ziua destrămării…’’

            Nu aş vrea să cred că adevărata Basarabie a murit o dată cu ei ! Dar ca să nu fiu siropos până la capăt spun următoarele : nu mai cred nimic. România a ajuns o ţară de ţepari, de la femei de serviciu până la oameni de cultură, de la paznicul de noapte până la înaltele capete bisericeşti, totul e o mare ţeapă în România. Sincer mă apucă plânsul şi-mi vine să cer azil politic pe planeta Sirius. 

                   
                      În concluzie : rămâi cu bine ,, frumoasă soră basarabă !’’

                                            

                                                                  Mardare Rares

           

Guvernul copy-paste

                                           

              Cei care îndrăznesc să pună la îndoială voinţa clasei politice conducătoare sunt acuzaţi de populism. Ei sunt elitele ţării, pseudo-elite de fapt care confundă conducerea ţării cu simpla intermediere dintre puterile politice exterioare şi bietul popor. Pseudo-elitele ţării de la guvernare sunt de fapt produsul presiunilor politice externe. Când conduci o ţară nu dai copy paste dinafară la absolut tot nu contează dacă e bun sau rău, nu contează contextul, voinţa oamenilor. Într-o democraţie advărată, voinţa oamenilor e pe primul loc. Eu unul ca simplu cetăţean nu am fost întrebat daca sunt de-acord cu regionalizarea, care după umila mea părere şi a altora, este o idee bună dar mult prea devreme implementată.

            Când populaţia unei ţări devine total apolitică, ţara a murit. Ştim cu toţii cât de apolitici sunt oamenii simpli de la noi. A ieşi în stradă să protestezi paşnic pentru micşorări inumane de pensii e un gest politic. Poporul romând trebuie repolitizat, scos în stradă, încurajat la acţiune. Clasa politică a uitat să ştie de frica celor mulţi. Mulţi şi proşti, dar totuşi mulţi. O dată şi o dată mămăliga nu va mai exploda, va face implozie.            

                        ,, deşteaptă-te române din somnul cel de moarte’’... Un somn de moarte pe care îl trăim şi acum şi se numeşte : somnul apolitic. Este un virus insinuat în sângele nostru prin intermediu mass-mediei, culturii aşa-zis cosmopolite, internaţionalismului ademenitor.

            Să-mi fac autocritica : noi nu suntem popor, suntem masă de oameni. Stai să ma corectez iarăşi : suntem o masă de sclavi. Sclavi ai propriei inerţii sociale. Chiar vorbeam astăzi cu un prieten despre oamenii mari şi oamenii slabi şi mici. Faptele unui om mare sunt mari, pe când faptele unui om mic sunt mici. E o idee simplă. Suntem un popor de oameni mici, minusculi, cu o coloană vertebrală din paie. Ne vom trezi vreodată din somnul cataleptic ? Ne vom redobândi pe noi înşine, trezindu-ne la adevărata voinţă colectivă a unui popor care îşi scrie istoria singur ? … De fapt cred că am să-mi corectez aici şi titlul articolului : poporul copy – paste. La un asemenea popor, scuze, masă amorfă de oameni, oricine ar veni la conducere ar fi primul sacrificat pe altarul de carton al unei istorii copiată de la alţii. Poate că asta se şi întâmplă ? Răspuns sincer : nu ştiu….

 Vă invit să meditaţi la simbolurile picturii de mai sus :,, România rupând catuşele pe Câmpia Libertăţii''

                                                                          de Rosenthal.

                                                                          Mardare Rares

Diferenţa dintre român şi românaş

                                               

                       

                        Diferenţa dintre român şi românaş e următoarea :

            Românul iese în stradă atunci când drepturile îi sunt încălcate, românaşul mănâncă şoarma ascultând manele dintr-un Q7 ,, cu ochelarii dă soare pă nas’’…

            Românul are opinii, românaşul are doar păreri.

            Românul ştie de Nicolae Iorga, românaşul ştie doar de Guţă pă sistem.

            Românul are bun simţ, românaşul are doar gaze…

           Românul are o singură Românie. E România pentru care strabunicii noştrii au murit în cele două războaie mondiale. Ce gând desuet ar spune unii snobi de profesie ! Pentru ăia aş inventa puţin maşina timpului să-i teleporteze pe un front de luptă în uniformă de neamţ sau bolşevic.

             Românaşul are o Românie la cingătoare tip breloc, la reducere ,,dă-n bazar’’. Câţi românaşi atâtea Românii. Telejurnalistic vorbind.

           

            Unde se ascund românii adevăraţi ? Majoritatea îi poţi găsi la cimitirul Belu, bine mersi, scăpaţi de TVA şi FMI. N-a că rimează şi ieftin ! Sau mai sunt unii care fac asceză intelectuală prin blocurile neostaliniste, dârdâind iarna şi

evaporându-se  vara…

            Poporul român a devenit un popor de asceţi involuntari. Prea sărac ca să-şi mai permită luxul de a păcătui. Asta explică şi volumul imens de sfinţi pe care îl avem ! Mii de mulţumiri triadei politice din ilustra poză de mai jos ! Fără ei nu ne-ar mai da sfinţii afară din ţară !

                                                                

          mi-e jena sa ma semnez sub poza lor dar na, trebuie:                                                                                    MARDARE RARES

          

Despre blogarii platiti din Romania

            Daca presa ziarelor are scuza ca nu se poate auto-finanta doar din vanzarea zilnica de ziare, maculatura virtuala nu are nici macar o singura scuza ca se vinde pe linie de vrajeala politica. Blogarii platiti sunt ca niste lupi bine dresati atasati de sania ,,omului politic’’ cu multi bani. Acest zoon politikon da din bici si blogarasii incep sa alerge latrand catre noua lor tinta preferata. Nu e vorba de convingeri personale : il platesti, deci latra !... Cata servitute penibila si cata aroganta, cate figuri de doi lei citesc pe fetele multora dintre blogarii pe care poate i-am si cunoscut personal. A avea un blog nu inseamna aproape nimic. Repet : in clipa cand ai primit bani pentru exprimarea la comanda gata, ai devenit un jeg. Bine ai venit in lumea jegurilor din presa platita.

             Unii cretini poate se intreaba de ce nu dau nume. Am sa le raspund acum : fiindca tratez tipologii de caractere ! A da nume deja inseamna declaratie de razboi iar eu imi pastrez declaratiile de razboi pentru cauze mai inalte. Blogareala politica e un fenomen parazitar si nu reprezinta o cauza demna de sacrificat timp si nervi.

            Presa libera e o imensa minciuna in Romania. E un fapt banal ca dreptul la libera exprimare, care a fost castigat cu mult sange in ‘89, se vinde pe linie politica.

            Te lupti pentru un drept care mai apoi altii ajung sa si-l vanda ? La ce bun. Dragi blogari platiti din Romania : mercenarismul vostru e penibil si demonstreaza contrariul faptului ca macar internetul este ultima forma de exprimare libera. Voi faceti de rusine dreptul la libera exprimare, drept care daca il aveti cu siguranta nu il meritati. 

                                                                                          Mardare Rares

           

De cine e condusa Romania

            Am sa raspund pe sleau : de mafie. Fie ca e mafia masoneriei, bisericii, sri-ului, partidelor, presei, Romania este condusa de o mare mafie. Coruptia in tara, stie tot romanul, e de la Presedinte pana la portari, de la deputati pana la femeia de serviciu. Nu exista un tot unitar al coruptiei, un asazis Godfather al mafiei. Nici macar cu asta nu ne prea descurcam. Exista o haita de lupi hamesiti care actioneaza aleatoriu si doar in interes personal, atat. Vorba poetului :,, unica solutie, inca o revolutie !’’. Dar cu cine sa o faci ? 

           Primul lucru de care esti acuzat atunci cand iei apararea celor multi e ,, populism’’. Pseudo-politicienii nostrii nu mai stiu ce inseamna neam, suflet colectiv, identitate nationala s.a.m.d. pentru ei Romania e doar un proiect. Proiecte in sus proiecte in jos. Cand aud de proiecte imi vine sa-mi schimb cetatenia si numele din buletin. Dragii mei, ROMANIA NU ESTE UN PROIECT ! Nu ne mai serviti minciuna generatiei de sacrificiu ca s-ar putea sa va treziti intr-o zi cu fundul pe carbuni aprinsi. De zeci si zeci de ani fiecare generatie traieste in stupida iluzie ca traiul greu de acum e pentru un viitor mai bun, ca nu trebuie sa ne gandim la noi ci la nepotii nostrii, poate stranepotii, nu ?...Daca ar exista autoritate reala si putere de actiune din partea celor la conducere schimbarea s-ar petrece sub ochii nostrii, AICI SI ACUM inainte ca vamesul timp sa-si ceara ultimul tribut si sa inchidem ochii. 

Mardare Rares

Romania nu s-a mai schimbat la fata ( fragment de eseu )

           

           

              Fiecare generatie tanara are numarul ei de patrioti
 -mai mult sau mai putin- infocati.. La noi cu fiecare generatie acest numar se apropie vertiginos de zero. Tinerii care isi declara deschis iubirea de tara sunt ridiculizati repede in anturaj. Acum e la moda sa-ti ponegresti tara si sa pufnesti plin de indignare in preajma celei mai mici adieri de patriotism...In nenumarate ocazii am fost intrebat cu o condescendenta stupefactie:
,, Rares, tu chiar mai crezi in valori nationale?'' Nu sunt nationalist si nu fac parte din nici o organziatie politica sau de orice alt fel, dar asta nu ma impiedica sa declar deschis ca imi iubesc tara. Multumesc lui Dumnezeu ca nu m-am nascut prin vreun colt al lumii afectat de foamete, boli si razboi. Nu ii judec pe cei care vor sa se stabileasca in strainatate. O parte din ei se intorc in tara sa investeasca, altii raman acolo definitiv iar unii chiar ajung sa-si uite limba materna. 


         Romania a ratat de multe ori sansa propriei maretii istorice. Maretie care ar fi insemnat sa-si croiasca destinul cu propriile ei puteri. Vorba Iuliei Hasdeu:,, Voi invinge prin mine insami''. Romania nu a invins niciodata prin ea insasi, istoria ne-a fost mereu scrisa de altii.

          Spiritul mioritic, acea detasare viscerala fata de ispita efemera a istoriei, s-a nascut dintr-o indelungata contemplare a celor eterne, a ceea ce este aistoric, trans-istoric. ,, Vesnicia s-a nascut la sat'' mai concret fie spus, la stana. Ciobanasul poate nu invatase carte, dar asta nu il scutea de posibilitatea geniului. Iar principala indeletnicire a oricarui geniu e contemplarea. Geniul contemplativ popular este deplin regasit in acest spirit mioritic. Unii blameaza acest spirit mioritic ca fiind principalul vinovat pentru lipsa romanilor de verticalitate istorica. Partial au dreptate. Acesti oameni cu siguranta l-ar fi votat pe Barabas. Fara acest spirit mioritic romanul nu se mai nastea poet. Victoria spiritului mioritic consta exact in aceasta constiinta a jertfei de sine. Non-violenta ciobanasului pusa in oglinda cu cei care-i unelteau moartea, il situeaza din start pe un registru spiritual superior. Icoana ciobanasului este de fapt intruchiparea hristosului nostru mioritic. Nu l-am avut niciodata asa ca l-am inventat. Sansa de a-l fi avut a trecut de cateva ori pe langa noi neobservata, poate spre binele nostru, cine stie? …

            Atunci cand politicul se intalneste cu misticismul se nasc curentele de extrema dreapta. Romania nu a fost niciodata capabila sa mentina la conducere un asemenea regim. Singurul regim care ar fi redat Romaniei greutatea unui destin al sau, greutate care poate pana la urma ne-ar fi ucis...Slabiciunea noastra a fost si este si va fi intodeauna o slabiciune providentiala. Cine intelege asta, intelege Romania. 


                                                                                                                                      Mardare Rares

Solidaritate nationala ( fragment de articol )

          

     Cand pensionarii au iesit sa protesteze din cauza micsorarii pensiior, au iesit singuri ; cand profesorii au protestat, au protestat separat de medici sau de politisti. Dreptul de a protesta a fost castigat in '89 cu un pret prea scump. Acum daca tot il avem macar sa-l folosim cum trebuie !... Un semn de solidaritate – nu mai zic nationala, macar umana sa fi fost- ar fi fost sa protesteze cu demnitate impreuna. Cum spunea si N.Iorga :,, Orice incercare de a rupe aceasta solidaritate nationala este un pacat fata de aceasta tara si fata de acest neam.’’  

               Romania a ajuns o adevarata balta a promiscuitatii. A ajuns zic?  realitatea asta e aici de zeci si zeci de ani, inca dinaintea instalarii comunismului la putere.O tara doar cu numele – cam dur,  parca citez din ,, Mihai Viteazu’’ al lui Nicolaescu-  

o tara in care doar lipitorile politice isi mai pot face viitorul pe spatele unui electorat indobitocit. Situatia noastra actuala e suma unui indelung sir de tradari si lovituri sub centura. Bine mai spunea  Ion Gavrila Ogoranu : ,, tradarea la noi a ajuns boala nationala’’.  Viermele tradarii s-a cuibarit adanc si tare in adn-ul acestui neam. Suna poate declamativ dar e ceea ce simt si nu ma doare ca pe unii, unde nu bate soarele. De zeci de ani istoria ne-au scris-o altii bazandu-se pe lasitatea si tradarea unora dintre noi. A ajuns desuet sa vorbesti despre iubire de valori nationale intr-o perioada in care corporatismul globalist este directia generala a tuturor. Cei care se opun acestui val nu sunt intodeauna fundamentalisti, fie ei politici, religiosi sau ambele, ci si unele minti sclipitoare care si-au dat la timp seama ca poate e prea devreme pentru acest pas. Una dintre aceste minti sclipitoare este la noi Dan Puric. Un mare iubitor de neam si cultura romaneasca. Unul dintre simbolurile cele mai vii ale sufletului romanesc alaturi de Tudor Gheorghe, Gheorghe Zamfir si multi multi altii. Cei care au pupat in fund ,,Europa’’ nu au inteles ca pastrarea identitatii nationale ( ce-o mai fi insemand si asta in zilele noastre ) este conditia intrarii cu demnitate intr-o Europa care de cele mai multe ori ne-a uitat la greu. 

              

                                                                                               

                                                                                                Mardare Rares

Halal oras european !

 

IATA CUM ARATA UN MONUMENT ISTORIC NATIONAL IN BACAU. CASA MEMORIALA A LUI VASILE ALECSANDRI. HALAL ,, ORAS EUROPEAN'' !

                      Sunt interese de sute de mii de euro care intentioneaza ca treaba sa ramana asa sau mai rau! Administratia locala vrea sa demoleze monumentul iar italianul in posesia caruia a ajuns cladirea vrea sa-l vanda inapoi statului cu 250.000 de euro. Cine a intermediat aceasta afacere ar trebui tras la raspundere in instanta. Cine sa o faca? Singurul care se bate cu toti pe aceasta tema este profesorul universitar de la noi Ioan Danila. Consider ca dumnealui e prea moale si nu ii dau sorti de izbanda mari. Personal as fi organizat mitinguri de protest in colaborare cu ong-urile din zona si organizatiile studentesti pentru atragerea atentiei la nivel national asupra problemei. S-ar putea ca pana la urma asta sa fie singura solutie.

  Inca o data:,, HALAL ORAS EUROPEAN''!

 

PS: cei interesati de idee si doresc sa se implice pe aceasta tema sa ma contacteze pe emailul

raresmardare@yahoo.com

Mardare Rares

Bacaul privit din profil

          Am ales sa incep blogul cu aceasta postare deoarece articolul mi-a fost interzis pe unul dintre siteurile asa-zis culturale ale Bacaului. Aceasta interzicere mi-a dat aripi sa-mi fac propriul meu blog care e acum in stare de foetus. Mi-am exprimat libera opinie despre ce simt pentru acest oras si mai ales despre dedesubturile vietii de aici. Fireste nu am dat nume ci am criticat tipologii de caractere, probabil asta nu au inteles unii ,, destepti''. Simtul ridicolului l-am ridicat la rang de religie personala cand vine vorba de a satiriza un anumit aspect al societatii.

           Cu cat un oras e mai mic cu atat orgoliile sunt mai mari. Bacaul nu face exceptie de la regula. Scriitorii stau cu scriitorii, majoritatea imbaxiti de o eruditie prafuita. Pictorii stau la chermeze doar cu alti pictori laundandu-se unii pe altii in expozitii, care daca nu sunt foarte proaste cu siguranta sunt aceleasi de ani de zile. Actorii sunt ceva mai comunicativi sa zicem, dar e suficient sa-i vezi pizmuidu-se intre ei… Orgoliul actoricesc este cel mai mare de pe scara orgoliilor din arta. Sunt momente in care inteleg de ce Platon vroia sa dea afara din cetatea lui ideala pe artisti, datorita firii lor histrionice. Suferinta se vinde, binele si armonia n-ar vinde bilete la teatru. Arta care vrea sa se vanda merge in general pe emotii negative, pe impresii puternice.

            Bacaul pentru mine va ramane intodeauna icoana provincialismului surdo-mut. Aici din lipsa de locuri de munca te poti rata in liniste, fara mare tam-tam. Nici macar de o ratare cu artificii nu ai parte, ca sa nu mai spunem ca uneori succesul de aici e mai rau ca o ratare in capitala. Optimist baiatul asta, nu ?...Sunt sigur ca multe din precizarile pline de viata de mai sus se aplica si altor orase la fel de generoase in posibilitati. Asa ca, daca esti un cititor din Dorohoi, Piatra Neamt, Sf. Gheorghe sau…Deva, te invit sa iti regasesti orasul in creionarea aceluias tipar. Pana la urma cu totii facem parte din aceeasi ipocrizie numita Romania. Intregul se reflecta in parte si viceversa. Daca ceva pute in Bacau, inafara de vesnicul amoniac, cu siguranta sursa acelui miros pestinential se afla in Bucuresti.

            Aici pana si intelectualii au ceva din acel bisnitar de la coltul strazii care iti spune :,, sefule cumperi/vinzi ceva ?’’…Sunt unii dintre acei scriitori de provincie ( nu mai zic ratati ca ar fi pleonasm ) care isi ofera ,, consilierea literara’’ pe bani reali. Opinia lor nevalorand mai mult decat un sprit indoit cu apa. Daca exista pe piata o vasta literatura kitch pe tema ,, arta succesului’’ eu as putea initia o literatura ( tura asta nu kistch ) despre ,, arta ratarii’’. Cred ca s-a si facut…

            Bacaul, cimitir al ambitiilor noastre ! Ca sa-l parafrazez pe Bacovia. Macar pe vremea lui Bacaul nu era mai mult decat un targ, cu suflet de targ, cu oameni mici care stiau ca sunt mici. Acum e un oras cu pretentii europene, ei ma lasi ? Stai sa ma inchei la slitz. Sufletul Bacaului e tot un targ, oricat de mare s-ar da pe plan national. Personal socot alte orase mai micute mult mai vii. As prefera oricand un Dorohoi sau Botosani acestui oras plin de fitze. Dar na, aici am locuinta asa ca traisca stoicismul ! Deja aud gandurile unora :,, muta-te baiete in alt oras daca nu-ti convine !’’. Imi dau ei bani ? Ma mut…

            Termenul ,, cultura’’ alipit orasului Bacau e putin fortat. A face ,, cultura’’ e in sine un act creator. Unii folosesc cu usurinta termenul ,, cultura’’ dintr-un soi de snobism grabit. Sunt persoane retrase poate, profund scarbite de spectacolul autohton, care stau cuminti si isi fac treaba neasteptand recunoasterea nimanui. Restul bisericutelor nu ma pasioneaza. Putem vorbi pe larg despre o mafie a artistilor, dar pana acolo s-ar mai putea vorbi despre mafia din politica aflata in stransa legatura cu mafia din jurnalism si cea din sindicate. Sau mafia din biserica atat ortodoxa cat si catolica. Ca sa nu zica niciuna ca suntem cu cealalta ! Despre mafia ca mafie, adica baietii aia cu bate, pistoale si gipuri vorbeste mass-media toata ziua ca sa ne atraga atentia de la adevarata mafie, cea din spatele legilor acestei tari. Cu alta ocazie am sa intru mai adanc in miezul altor probleme care chiar s-ar putea sa ne doara.

            Politica a ajuns sa dicteze viata culturala a unei institutii, iar in Bacau asta e mai vizibil decat in alte parti. Daca iubesti cultura, trebuie sa o aperi de politica ! Ca sa o aperi de politica trebuie tu insuti sa faci putina politica. Insa n-am sa fiu niciodata tarfa politica a nimanui, chiar daca mi s-ar promite palate. Iar la aceasta proba au cazut majoritatea jurnalistilor. De fapt, nepotismul si cumatria fac ravagii in toate sectoarele vietii publice din Romania. E naiv sa te plangi de soarta unei biete felii culturale cand de fapt toata tara geme de nepotism. De la functionarii publici precum notarii pana la avocatii din neam in neam sau medicii din generatie in generatie, profesorii universitari, inalte fete bisericesti corupte s.a.m.d. Asa ca de ce ne-am plange de una sau doua institutii care merg prost, cand de fapt mamaliga a explodat pe toti peretii ?...Hai ! ia-te la bataie cu toata coruptia daca poti !... Daca te bati cu o mana de corupti, vor crede ca esti de partea celorlalti la fel sau chiar mai corupti decat ei. Solutia e stoicismul rabdator. Timpul le va decide pe toate. Spun asta ridicand putin din spranceana dreapta… anumite lucruri prefer sa le tin pentru mine. Mai bine stai in banca ta contempland dezgustat spectacolul unei lumi care ti-a promis totul doar ca sa te atraga in jocul ei. Cand de fapt la final ti-ar fi rapit pana si ultima firmitura de speranta. 

                                                                          Mardare Rares